În urmă cu 4.000 de ani, gutuile erau folosite de romani, dar şi de greci pentru întărirea sistemului imunitar şi pentru stimularea potenţei. Iar strămoşii noştri ştiau foarte bine de ce luau anumite decizii: gutuile au un conţinut bogat în săruri de fier, potasiu şi magneziu.
Pe lângă aceste întăritoare, vedetele toamnei se bucură de prezenţa principiilor bioactive – taninul, pectinele – şi de influenţa vitaminelor A, B, C şi PP. Tanina, în combinaţie cu pectina, întreţine sănătatea mucoasei digestive, iar antioxidanţii din gutui sunt un real sprijin pentru radicalii liberi, reducând astfel riscul de cancer.
Un alt atu al gutuilor pleacă de la concentraţia mare de potasiu care scade presiunea vasculară.
Specialiştii au atribuit gutuilor 100 de proprietăţi, printre care se numără şi acţiunea antiinflamatoare, astringentă, analgezică, emoliantă, tonică şi expectorantă.
Cu forma lor bivalentă, între măr şi pară, gutuile mâncate dimineaţa, pe stomacul gol, întăresc gingiile şi ajută la remineralizarea dinţilor în timp ce elimină toxinele din organism şi te scapă de oboseală.
Vitamina C din compoziţia unui suc de gutui este un remediu pentru răceală, gripă (infecţii de sezon) şi încetineşte procesul de evoluţie al microelemntelor care favorizează hepatita.
Un pahar de suc de gutui este recomandat zilnic, înainte de masă, timp de 30 de zile, celor care suferă de astenie, celor cu probleme respiratorii, cardiacilor sau astenicilor.
Specialistii recomanda ca în camera bolnavilor să se ţină pe masă cel puţin două gutui!
